Back in the black

Si am plecat si te’am lasat singura si nemangaiata in tara. Sper ca ai petrecut o dupa’amiaza placuta cu Mr X in urma mea, daca nu, te mananc.

Oricum, eu am ajuns in elegantul Charles de Gaulle in timp util, adica suficient cat sa astept 1 ora la check-in, sa fac toate buticurile din terminal,sa mananc si sa ma plictisesc de moarte dupa. Iar la acasa mea abia am prins ultimul autobuz spre oras, pe care l’am luat cu niste asiatice isterice in cautare de aventuri frantuzesti, care aveau hotel fix langa gara ( cred ca era iris, parca la ala reactionasera cand am trecut pe langa ), pt ca franceza lor aproximativa nu mi’ar fi permis in nici un caz sa am atatea informatii despre ele :d

Si am mai avut timp sa ma scarbesc de un frantuz scarbos din primul avion, care tot timpul s’a intins pe 2 scaune, cu laptopul in brate, si vinu’n bot, si care a aruncat ziarele pe jos dupa ce le’a citit; initial am crezut ca i’au alunecat, m’am aplecat sa le iau, i le’am pus pe scaun, pentru ca el sa le arunce iarasi pe jos, fara un cuvant; asa cretinism perfect mai rar, francezii ne intrec la kilometri in domeniu, daca vor… Cred ca a stat prea mult in romanika, unde probabil are o afacere a lui peste, si e obisnuit sa i se linga extremitatile de catre toti din jur.

In fine, am stat la fostul apart ieri seara, si am ajuns acasa azi dimineata…cu ce placere am gasit mancare in frigider, nestricata (nici chiar laptele desfacut), si floarea inca in viata, si chiar inflorita…nimic nu s’a schimbat de cand am plecat, e reconfortant…

…asta pt ca nu ai intrat pe net azi, si voiam sa vorbesc cu matale…poate postul meu te inspira si iti desclesteaza dintii sa spui si tu ceva…

si o alta spéciale dédicasse pentru separarea noastra…i wanna be where you are , dar imi pun pofta undeva deocamdata…

Si aici ploua

Spui ca la tine ploua ca’n povesti,  aici ploua dumnezeieste – delicat si inexorabil. Si asa cum nu te razvratesti sub pumnii Domnului, asa nu te razvratesti nici sunt picurii ploii cand nu ai umbrela. Abia ieri mi’am dat seama ca nu posed asa chestie de cand am ajuns in Stras, ca am fost tentata de multe ori sa cumpar, dar ca amanam mereu pe motiv ca…nu ploua in momentul respectiv :d

Cum se termina “Alchimistul”?  am citit de ff mult timp cartulia asta, si tot ce mi’a ramas in amintire e un tanar in cautarea esentei proprii, cu un mentor care’i povestea nazbatii, si muuulta frazeologie languroasa despre etern si existenta. Care era implicarea arabilor in toata povestea?

Si aici e noaptea muzeelor, mi’a spus o prietena care’si duce plozii la muzeu sa joace enigme si sa castige o excursie in america, insa nu cred ca voi pupa asa ceva…A nu a putut lua avionul ieri, pt ca in mod normal trebuia sa aterizeze in teritoriul elvetian  la euroaeroportul lui peste, si cum nu avea pasaportul la el…ciuciu avion, nene… asta se petrece cand uiti ca ejt cappucino si te crezi eoropeean, cu dreptul de’a circula numa’ cu buletinul pe tarla..nu’ti descriu discursul lui nervos de dupa patanie, contra nesimtitei si rasistei de europa, de care el s’a saturat si in care nu mai sta nici o secunda, pt ca el se duce la el acasa, unde’i bine si frumos si nimeni nu te rasisteste asa, pe fata…

Mai nasol e ca fusesem de garda la urgente alaltaseara, garda in timpul careia n’am putut pupa nici un pahar de apa in timp necesar (nu mai mancasem de la 12, imi era sete de la 6 seara, si am baut un pahar cu apa a doua zi la 7 dimineata…), dupa care am facut vizita pe serviciu pana la 12, pt ca sefu’ meu e prea bengos sa impinga carutul cu dosare o dimineata pe luna, apoi am dat fugutza o tura la supermarket sa cumpere mama papa la bebe, apoi curatenie in camera, dus, totul era perfect, mai aveam doua ore de somn pana venea aymen( yey, mi’am zis, dorm 2 ore, n’o sa ma gaseasca turbata), cand ma suna sa’mi spuna patania :d am luat alt bilet, si de oboseala si surescitare, nici ca n’am mai dormit pana la miezul noptii…:d  ah, ar trebui sa adaug si ca de fericire ca nu si’a bagat piciorul de tot in eoropeeni si ca n’a fugit acasa la mami in arabia lui…:d

Si mie imi place hopkins, joaca fara pata, numai ca nu l’am vazut decat intr’un singur tip de actor, ca in hannibal…nu l’am vazut in comedii, drame, politiste, sau altceva, asa ca dpmdv, desi e genial in ce l’am vazut, mi se pare cam limitat ca si actor…e cam angelina jolie, in varianta cu sani periculosi:d

Si ca sa’ti faci o imagine, aici ploua cam asa cum canta justin timberlache in video ( btw, respect brut 100% pt om , dupa faza asta :d )

Te’am visat insarcinata

Alaltaseara. Erai in luna a treia, eram toata familia in vacanta, vizitam un castel vechi , iar tu aveai o burtica micutza. Vicentiu a fost cel care te’a dat de gol, eu nu ma prinsesem (desi in luna a treia se vede serios, dar,…visul meu, borsul meu :d ). Chestia mai interesanta, si care m’a perturbat toata ziua de ieri si de azi, si pt care te’am sunat aseara, dar, deh, ca de obicei, nu raspunzi la telefon cand te duci la domnul carlionti ( chiar, de ce naiba nu iti iei telefonul cu tine, doar nu e ca si cum da navala peste tine ca turcii si te ia pe nepregatite, si iti uiti tel in camera), e faptul ca, in vis, eram super suparata pe tine, si tu imi cereai ajutorul, si eu nici nu voiam sa vb cu tine. M’am trezit cu treaba asta, si nu o inteleg nici un fel, nu pot sa cred ca subconstientul meu ti’ar putea face asa ceva. Mi’am facut psihanaliza lu’ peste intre pacienti, vizite si telefoane, si n’am reusit sa deslusesc problema…ajung mereu la aceeasi stare de pleosteala totala la gandul ca as fi suparata pe tine in asa hal incat sa nu te ajut. Mai ales intr’o situatie de genul asta. Din contra, cand mi te imaginam asa, imi venea sa iti fac un test de sarcina, sa luam lucrurile din timp )

Iti dai seama cat as vrea sa vii la mine, nu? Si stii cat o sa sufar daca nu o faci, nu? Bun. Acum trecem la altceva.

Ba vezi sa nu!!! Vreau sa vii la mine!!! Daca nu inainte de iunie, dupa. Dar sa vii, te rog eu. Ne shushu frumos amandoua pe Mr A si Mr Carlionti, cererile si doleantele lor, si ne vedem de viata. Daca nu vii acum, inseamna ca ne mai vedem abia in vara. Si dup’aia…cand da Sfantul. Nu ti se pare crud? Poti f bine sa pleci din stras in paris, si de acolo sa iei un avion lowcost. Si stai la mine catva timp, iar daca e si A e mai bine, ca mergeti amandoi in vosges. trebuie neaparat sa vezi colmarul, si vara, ca stii si tu ce traduce iarna in alsace…

Si ca sa te tentez putin…

si vosgele…

Melodia din clip e spécial dédicasse, btw…cred ca te’ai prins tu intre timp…

A thousand suns

   Cataclyst

Iata-ma aici in week-endul de dinaintea noului stagiu. Nou week-end, noua obsesie, de data asta ma tem ca e mai puternica decat de obicei. “Lift me up/let me go” type, pe repeat repeat repeat. A devansat’o pana si pe Buffy,pe care nu o mai pot urmari 10 min fara sa ma intorc la asta. Nu stiu ce efect o sa aiba pt tine mel asta dar, te rog, spune’mi ca e geniala. Hraneste’mi obsesiile, pretty please. Chiar daca n’o faci, ea va ramane geniala. Gen “la solitude” de léo ferré. Sau “catarhic hymn”  de Era.

Iarasi

Iarasi aici, aceeasi eu, aceleasi ganduri, alt oras, poate, alta stare de spirit (huh, cine’o fi inventat expresia asta? ce’o fi aia spirit?…noh, calmeaza’te..).

Discutie cu el, si frig, si acru.

Si umarul drept, depuis ce matin.

Si parul prins, si bebe cream, si paharul topit de pe birou.

Cine sunt, iarasi?…

Si, totusi, nu vreau sa uit. N’ar trebui sa uit.

Niciodata K in PSE. Fir’ar!..